Propuneri de schimbări legislative în economia scoală -
Partea 2

Posted on November 29, 2021
Economie Socială

Integrarea socio-economică a grupurilor vulnerabile este motorul de funcționare al întreprinderilor sociale de inserție, întrucât aceste structuri își asumă prin statut ca minimum 30% din personalul angajat să aparțină unui grup vulnerabil.

În acest sens, în cadrul normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 219/2015 privind economia socială din 10.08.2016 sunt menționate categorii de grupuri vulnerabile prestabilite.

Altfel spus, există câteva situații de vulnerabilitate pe care legea economiei sociale și normele le stabilesc în mod cert, iar actele doveditoare necesare sunt la rândul lor clare si constau în acte administrative emise de diverse autorități ale statului. Regăsiți listate aceste categorii, precum și documentele administrative necesare aferente fiecărei categorii, în postarea de pe blog-ul Fundației Ruhama referitoare la întreprinderile sociale de inserție și integrarea socio-economică a grupurilor vulnerabile.

În măsura în care o persoană este parte dintr-un grup vulnerabil nespecificat în lista grupurilor vulnerabile oferite de lege, întreprinderea socială poate să solicite o anchetă socială Serviciul Public de Asistență Socială (aferent Primăriei), în cadrul căreia, asistentul social analizează și întocmește ancheta social.

Această anchetă socială este necesară pentru a stabili apartenența unei persoane la un grup vulnerabil. În acest sens, opinia asistentului social exprimată prin ancheta socială are rolul de a certifica diversele forme de vulnerabilitate ale unei persoane.

Propunerea de schimbare legislativă - pe scurt

Ne dorim ca inclusiv structurile independente ale asistenților sociali (Cabinete Individuale de Asistență Socială, Cabinete Asociate de Asistență Socială, Societăți Civile Profesionale de Asistență Socială) să aibă permisiunea explicită de a efectua ancheta socială necesară prin care se certifică apartenența unei persoane la o categorie de grup vulnerabil nespecificată în lege au în normele de aplicare.

Modificarea propusă vizează atât Art. 6. din Legea nr. 219/2015 privind economia social, cât și Art. 2. din Hotărârea Nr. 585/2016 din 10 august 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 219/2015 privind economia socială.

După cum puteți observa în cele două tabele de mai jos, Art. 6. din Legea 219/2015 la alineatul (2) specifică că: ”Apartenența la grupul vulnerabil se dovedește prin acte eliberate de autorități sau, după caz, alte categorii de persoane juridice cu competențe în domeniu”.

Deși generică, formularea folosită în legea 219/ 2015 nu exclude formele independente în exercitarea profesiei de asistent social necesară întocmirii anchetei sociale aferente certificării vulnerabilității unei persoane.

Totuși, în conținutul normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 219/2015 privind economia socială, norme aprobate prin Hotărârea Nr. 585/2016 din 10 august 2016, se restricționează eliberarea anchetei sociale, responsabilitatea fiind atribuită exclusiv Serviciului Public de Asistență Socială (SPAS).

În acest context propunem următoarele modificări:

Modificarea vizează Art. 6. din Legea nr. 219/2015 privind economia socială.


Forma actuală

Art. 6.
(2) Apartenența la grupul vulnerabil se dovedește prin acte eliberate de autorități sau, după caz, alte categorii de persoane juridice cu competențe în domeniu. Modalitatea de certificare a apartenenței la grupul vulnerabil se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Forma modificată

Art. 6.
(2) Apartenența la grupul vulnerabil se dovedește prin acte eliberate de autorități sau, după caz, alte categorii de persoane juridice cu competențe în domeniu, inclusiv de structurile independente ale asistenților sociali (Cabinete Individuale de Asistență Socială, Cabinete Asociate de Asistență Socială, Societăți Civile Profesionale de Asistență Socială. Modalitatea de certificare a apartenenței la grupul vulnerabil se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.


Modificarea propusă pentru schimbarea legislativă a Art. 2. din Hotărârea Nr. 585/2016 din 10 august 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 219/2015 privind economia socială.

Forma actuală

Art. 2. f) pentru orice altă persoană aflată în situație de risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, ancheta socială efectuată, pe baza modelului prevăzut în anexa nr. 1, de serviciul public de asistență socială în a cărui rază teritorială se află domiciliul sau reședința persoanei respective, la solicitarea întreprinderii sociale.

Forma modificată

Art. 2. f) pentru orice altă persoană aflată în situație de risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, ancheta socială efectuată, pe baza modelului prevăzut în anexa nr. 1, de serviciul public de asistență socială în a cărui rază teritorială se află domiciliul sau reședința persoanei respective,sau efectuată de structuri independente ale asistenților sociali (Cabinete Individuale de Asistență Socială, Cabinete Asociate de Asistență Socială, Societăți Civile Profesionale de Asistență Socială), la solicitarea întreprinderii sociale.

Pe scurt, alte idei care susțin modificările menționate mai sus:

1. Sporirea accesului populației la mecanisme de evaluare a vulnerabilității, mecanisme suplimentare față de cele oferite în momentul de față;
2. Facilitarea opiniilor independente în evaluarea unei posibile situații de vulnerabilitate;
3. Paradigme de gândire și opinii diferite ale specialiștilor independenți care pot reda o complexitate mai bună în analizarea și stabilirea diverselor situații de vulnerabilitate;
4. Experiența întreprinderilor sociale de inserție finanțate prin programul POCU, AP4.16, relevă faptul că sunt SPAS-uri (Servicii Publice de Asistență Socială) care, spre exemplu:

  • Apreciază că un tânăr NEETs nu este vulnerabil, deși este evidentă realitatea socială a tânărului NEETs. SPAS invocă bunăstarea materială a părinților acestuia pierzând din vedere tocmai riscurile sociale la care tânărul respectiv este expus.
  • Apreciază că o persona cu vârsta de peste 55 de ani care nu este ocupată, nu este o persoană vulnerabilă, invocând faptul că aceasta locuiește într-o casă decentă, pierzând din vedere faptul că această persoană, din cauza vârstei este greu ocupabilă și deci se află în risc de excluziune socială și economică.


Activitatea de informare la categoria economie socială a blog-ului are loc prin proiectul „PROGRESSIO – Un proiect în sprijinul economiei sociale” inițiat de Asociația ”Institutul pentru Politici Sociale” în parteneriat cu Fundația Ruhama și IPA S.A. Cod SMIS 2014+:127419 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020