Ruhama

Conceptul de ”grupuri vulnerabile” provine din principiile universale ale drepturilor omului și se referă la persoane sau categorii de cetățeni care se confruntă cu discriminarea. În acest sens, la nivel European, grupurile vulnerabile sunt identificate prin comparație cu majoritatea populației prin faptul că au condiții de viață precare, caracterizate de șomaj, lipsa resurselor financiare, educație scăzută, etc.

Domeniul economiei sociale susține integrarea persoane vulnerabile din punct de vedere socio-economic. În baza Legii 219/2015 privind economia socială, în România au fost adoptate o serie de criterii care să reglementeze diverse principii ale economiei sociale, principii pe care orice întreprindere socială și le asumă în momentul acordării statului de întreprindere socială. Această certificare are loc la eliberarea atestatului de întreprindere socială de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM).

Art. 4. Economia socială se bazează pe următoarele principii:

a) prioritate acordată individului și obiectivelor sociale față de creșterea profitului;
b) solidaritate și responsabilitate colectivă;
c) convergența dintre interesele membrilor asociați și interesul general și/sau interesele unei colectivități;
d) control democratic al membrilor, exercitat asupra activităților desfășurate;
e) caracter voluntar și liber al asocierii în formele de organizare specifice domeniului economiei sociale;
f) personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune și independență față de autoritățile publice;
g) alocarea celei mai mari părți a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivități sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor.

Întreprinderile sociale de inserție își asumă două obiective suplimentare în momentul certificării obținute pe baza mărcii sociale, în plus față de principiile enumerate mai sus. Se creează astfel distincția între o ”întreprindere socială” și o ”întreprindere socială de inserție”, cea din urmă fiind definită în Lege după cum urmează:

Art. 10. (1) Întreprinderea socială de inserție este întreprinderea socială care:

a) are, permanent, cel puțin 30% din personalul angajat aparținând grupului vulnerabil, astfel încât timpul de lucru cumulat al acestor angajați să reprezinte cel puțin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaților;
b) are ca scop lupta împotriva excluziunii, discriminărilor și șomajului prin inserția socioprofesională a persoanelor defavorizate.

Persoanele vulnerabile trăiesc excluziunea socială în varii forme și multe arii ale vieții. Excluziunea socio-economică face referire la accesul persoanelor la resurse socio-economice pentru a-și putea susține nevoile de bază (adăpost, mâncare, îmbrăcăminte, etc.). În acest context, întreprinderile sociale de inserție contribuie la soluționarea problemelor de sărăcie și excluziune socială pe piața forței de muncă prin faptul că își asumă angajarea a 30% din personalul aparținând grupurilor vulnerabile.

În vederea obținerii mărcii sociale, alături de o serie de documente, întreprinderile sociale care doresc să se certifice ca întreprinderi de inserție vor depune inclusiv documente care să ateste apartenența la un grup vulnerabil al personalului angajat.

În acest sens, în cadrul normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 219/2015 privind economia socială din 10.08.2016 sunt menționate categorii de grupuri vulnerabile prestabilite pentru care sunt necesare documente după cum urmează:

1. persoanele care se află sau provin din sistemul de protecție a copilului - hotărârea comisiei / hotărârea instanței;
2. persoanele din familiile beneficiare de ajutorul social - decizia pentru plată a directorului executiv al agenției județene pentru plăți și inspecție socială
3. persoanele care fac parte din familii beneficiare de alocație pentru susținerea familiei = decizia pentru plată a directorului executiv al agenției județene pentru plăți și inspecție socială
4. persoanele solicitante de azil sau beneficiare ale protecției internaționale - documentul temporar de identitate sau permisul de ședere valabile
5. persoanele fără adăpost - adeverință eliberată de primăria din cadrul unității administrativ-teritoriale în care trăiesc

În măsura în care o persoană este parte dintr-un grup vulnerabil nespecificat în lista grupurilor vulnerabile oferite de lege, întreprinderea socială poate să solicite o anchetă socială la primăria comunei, în cadrul căreia, asistentul social are capacitatea de a analiza și întocmi ancheta socială necesară pentru a stabili apartenența unei persoane la un grup vulnerabil.

6. Apartenența la grup vulnerabil pentru orice altă persoană aflată în situație de risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, ancheta socială efectuată, pe baza modelului prevăzut în anexa nr. 1, de serviciul public de asistență socială în a cărui rază teritorială se află domiciliul sau reședința persoanei respective, la solicitarea întreprinderii sociale:

Legea 219/2015 privind economia socială definește grupurile vulnerabile la art. 6 alineat (1) lit. h) grup vulnerabil - persoane sau familii care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, în conformitate cu prevederile art. 6 lit. p) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011.” Aprofunzând definiția de la art. 6 lit. p) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011., regăsim faptul că ”p) grupul vulnerabil desemnează persoane sau familii care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situații de boală, dizabilitate, sărăcie, dependență de droguri sau de alcool ori a altor situații care conduc la vulnerabilitate economică și socială;”

Activitatea de informare la categoria economie socială a blog-ului are loc prin proiectul „PROGRESSIO – Un proiect în sprijinul economiei sociale” inițiat de Asociația ”Institutul pentru Politici Sociale” în parteneriat cu Fundația Ruhama și IPA S.A. Cod SMIS 2014+:127419 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020