Propuneri de schimbări legislative în economia scoală -
Partea 3

Propunerea de schimbare legislativă - pe scurt

Propunem extinderea tipurilor de persoane juridice care pot beneficia de participarea persoanelor fizice la activitățile de voluntariat desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, prin includerea întreprinderilor sociale de inserție alături de persoanele juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ.

Voluntariatul este văzut ca o activitate favorabilă în dezvoltarea capitalului social, deoarece spiritul de reciprocitate pe care voluntariatul îl produce și pe care îl implică ca activitate, ajută la construirea încrederii și cooperării între persoane, în cadrul mai larg al comunității acestora, dar chiar și in cadrul mai larg al societății acestora. Tocmai lipsa remunerării pentru munca depusă de către voluntari, face ca voluntariatul să aducă valoare în capitalul social al oricărei organizații în care acesta este practicat.

Economia socială este a voluntarilor, întrucât spiritul de voluntariat este parte din fundamentul conceptului de economie socială, încă de la începuturile acesteia, dar si și în istoria recentă. În același ton cu voluntariatul, economia socială este condusă de valori ale solidarității, prioritate acordată oamenilor în fața capitalului economic și adoptarea principiilor de guvernanță democratică și participativă.

Pentru a înființa o întreprindere de economie socială, un fondator nu este de ajuns să fie doar un antreprenor, acesta trebuie să fie ghidat de ceva mai presus decât motivația de a face bani, el sau ea trebuie să aibă o cauză socială pentru care dorește să lupte, precum și o motivație puternică care să îi țină aprins interesul pentru respectiva cauză socială. Astfel, un antreprenor simplu devine un antreprenor social.

Legea voluntariatului in Romania nu permite întreprinderilor sociale, și nici întreprinderilor sociale de inserție să găzduiască voluntari în cadrul activităților pe care le desfășoară, dacă acestea sunt înființate ca forma de organizare - Societăți Comerciale.

Legea voluntariatului stipulează la Articolul 3, punctul c) că ”organizaţia-gazdă este persoana juridică de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, care organizează şi administrează activități de voluntariat.”

Ce este o organizație fără scop lucrativ?

O organizație fără scop lucrativ (desemnată uneori și drept organizație non-profit, organizație nonguvernamentală) poate lua forma juridică de asociație, fundație sau federație. Organizațiile nonguvernamentale pot derula activități economice, pot genera profit utilizat exclusiv 100% pentru scopul organizației.

O societate comercială care are scop lucrativ, dar care este atestată ca întreprindere socială, are obligația ca 90% din profitul generat să fie alocat scopului social și rezervei statutare. Dacă întreprinderea socială deține marca de întreprindere socială de inserție, activitatea economică poate fi derulată cu obligativitatea angajării de persoane din grupuri vulnerabile pentru cel puțin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaților stabilit prin contractele individuale de muncă de la nivelul întreprinderii.

Propunerea de modificare a Legii voluntariatului in Romania prin extinderea tipurilor de persoane juridice care pot beneficia de participarea persoanelor fizice la activitățile de voluntariat desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, prin includerea întreprinderilor sociale de inserție alături de persoanele juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ, are la bază:

• Întreprinderile sociale de inserție au impact social certificat, atestat de autoritățile statului, chiar dacă forma de organizare este societatea comercială, spre deosebire de o organizațiile fără scop lucrativ care nu este obligată a parcurge o etapă de atestare, nici de raportare a impactului social;
• Întreprinderile sociale de inserție sunt obligate să angajeze personal din grupuri vulnerabile, o condiție / o obligație pe care nu o au organizațiile fără scop lucrativ care desfășoară activități economice și care pot genera profit. Această obligativitate cresc impactul social al întreprinderilor sociale de inserție în România;

Exemplu comparativ: Serviciu social în cadrul unui ONG (Asociație/Fundație) vs. Serviciu social în Întreprindere Socială de Inserție de tip Societate Comercială

Vom exemplifica un tip de serviciu social care poate fi organizat fie la nivelul unei organizații fără scop lucrativ (Asociație, Fundație), fie la nivelul unei Societăți Comerciale atestată ca fiind întreprindere social de inserție, prin care dorim să facilităm analiza comparativă a celor două forme de organizare și să argumentăm că întreprinderea socială de inserție este cel puțin la fel de justificată să poată beneficia de munca voluntarilor, ca și o asociație sau fundație care ar derula același tip de serviciu social.

Va propunem spre analiza o activitate cu impact social generatoare de venit, respectiv de potențial profit, realizata pe de o parte de un ONG, iar in a doua situație de o Societate Comercială atestată ca Întreprindere Socială de Inserție care realizează același tip de activitate socială generatoare de venit și anume servicii de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici.

1. Servicii de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici furnizat în cadrul unui ONG (Asociație/Fundație) furnizoare de servicii sociale

• Poate implica voluntari
• Poate încasa venituri (declarate ca și activitate economică)
• Poate încasa venituri (declarate ca și activitate economică)
• Poate să își aleagă resursa umana angajata după orice criterii dorește. NU are obligația să angajeze cel puțin 30 % dintre persoanele care furnizează serviciile de îngrijire la domiciliu din rândul grupurilor vulnerabile
• Poate să își aleagă resursa umana angajata după orice criterii dorește. NU are obligația să angajeze cel puțin 30 % dintre persoanele care furnizează serviciile de îngrijire la domiciliu din rândul grupurilor vulnerabile
• NU are obligația de a raporta impactul social și nu este verificat de către o autoritate terță (excepție Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială care verifică condițiile de calitate pentru licențierea serviciilor sociale).

2. Servicii de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici furnizate în cadrul unei Societăți Comerciale atestată ca întreprindere socială de inserție furnizoare de servicii sociale

• NU poate implica voluntari
• Poate încasa venituri (vor fi declarate ca si activitate economică)
• Cel puțin 90% din profitul generat va fi alocat scopului social și rezervei statutare al Societății Comerciale pentru impactul social, iar maximum 10% poate fi distribuit sub formă de dividende către asociați
• ARE obligația să angajeze cel puțin 30 % din personalul care furnizează serviciile de îngrijire la domiciliu din rândul grupurilor vulnerabile
• SRL-UL atestat ca întreprindere de inserție are obligația de a raporta impactul social și este verificat de către Agenția de Ocupare a Forței de Muncă (suplimentar de către Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială care verifică condițiile de calitate pentru licențierea serviciilor sociale).

Propunerea de schimbare legislativă

Modificarea vizează Art. 1. din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România

Activitatea de informare la categoria economie socială a blog-ului are loc prin proiectul „PROGRESSIO – Un proiect în sprijinul economiei sociale” inițiat de Asociația ”Institutul pentru Politici Sociale” în parteneriat cu Fundația Ruhama și IPA S.A. Cod SMIS 2014+:127419 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020